Filtre de apă: întrebări și răspunsuri

Depinde de ce doriți să obțineți. Un sistem de osmoză elimină aproape totul, adică atât substanțele nocive, cât și mineralele. Acesta necesită energie electrică, o racordare la rețeaua de apă și produce apă uzată. Un filtru cu cărbune activ cu tehnologie PI, precum cel de la MAUNAWAI, elimină în mod fiabil substanțele nocive, dar păstrează mineralele din apă. Acesta funcționează fără curent electric, fără instalare și fără risipă de apă. Dacă doriți apă curată, bogată în minerale, pe care organismul dumneavoastră o poate asimila bine, un filtru de apă de calitate este alegerea cea mai naturală. Osmoza este mai potrivită pentru aplicații speciale, de exemplu atunci când apa de intrare este extrem de poluată.

Aceasta este o observație pe care o fac multe persoane. O explicație plauzibilă: apa osmotizată este „goală”. Nu conține minerale care sunt importante pentru absorbția apei în organism. După ce bea, organismul continuă să caute minerale care ar trebui să vină odată cu apa. Acest lucru se poate manifesta printr-o sete persistentă. Apa bogată în minerale, în schimb, potolește setea mai repede, deoarece îi oferă organismului ceea ce acesta așteaptă. Cine a băut vreodată dintr-un izvor de munte cunoaște această senzație: o înghițitură care potolește cu adevărat setea.

Organismul are nevoie de electroliți pentru aproape toate procesele metabolice. Calciul, magneziul, potasiul și sodiul nu sunt simple adaosuri, ci sunt condiții esențiale pentru funcționarea sistemului nervos, activitatea musculară și transportul celular. În raportul său privind substanțele minerale din apa potabilă, OMS arată că consumul pe termen lung de apă săracă în minerale poate duce la oboseală, slăbiciune, dureri de cap și, în cazuri rare, la acidoză metabolică. 
Un amplu studiu de cohortă suedez, realizat pe un eșantion de 26.733 de femei, a arătat, de asemenea, că apa potabilă cu un conținut mai ridicat de magneziu și calciu a fost asociată cu un risc mai scăzut de accident vascular cerebral. În cazul unei alimentații echilibrate, bogată în legume și fructe, deficitul de minerale din apa osmotizată poate fi compensat, cel puțin parțial.

Există trei motive împotriva consumului acesteia. În primul rând: apa osmotizată nu mai conține minerale, deci nici calciu, nici magneziu. Acestea fac parte din aprovizionarea naturală cu apă a organismului. În al doilea rând: apa demineralizată are un pH acid și poate perturba echilibrul electrolitic. În al treilea rând: apa osmotizată nu se poate păstra. Deoarece îi lipsește structura internă, aceasta absoarbe substanțe din recipientele din plastic sau sticlă. Cine bea în mod constant apă osmotizată și nu consumă alimente bogate în minerale riscă să sufere de un deficit greu de compensat.

Organizația Mondială a Sănătății a constatat, într-un raport detaliat, că consumul pe termen lung de apă demineralizată poate avea efecte negative asupra echilibrului mineral și hidric al organismului. Cercetătorul OMS Frantisek Kozisek descrie în studiu faptul că apa săracă în minerale poate elimina electroliții din organism. Societatea Germană pentru Nutriție și numeroși cercetători avertizează, prin urmare, împotriva consumului exclusiv de apă demineralizată, categorie din care face parte și apa obținută prin osmoză. În cazul unei alimentații dezechilibrate, consumul de apă săracă în minerale poate perturba echilibrul electrolitic. Prin urmare, cei care consumă apă obținută prin osmoză ar trebui să acorde o atenție deosebită unei alimentații bogate în minerale.

Sistemele de osmoză nu filtrează doar substanțele nocive, ci și mineralele valoroase. Apa devine demineralizată și acidă (valoarea pH-ului între 4,5 și 5,0). Nu poate fi păstrată, deoarece absoarbe substanțe din recipiente. Organizația Mondială a Sănătății subliniază faptul că apa demineralizată are, de asemenea, un efect coroziv: dizolvă metalele din conducte și rezervoare. La acestea se adaugă dezavantaje practice: instalațiile de osmoză necesită energie electrică, o racordare la rețeaua de apă și produc un volum considerabil de apă uzată. De obicei, pentru fiecare litru de apă filtrată se produc între trei și cinci litri de apă de spălare. De asemenea, costurile de achiziție și întreținere sunt semnificativ mai mari decât în cazul unui filtru gravitațional.

În practică, „osmoza inversă” este pur și simplu termenul tehnic corect pentru sistemele de osmoză utilizate în gospodării. Ambele denumiri se referă la același proces: apa de la robinet este forțată sub presiune să treacă printr-o membrană foarte fină, care reține aproape toate substanțele dizolvate. Așadar, când cineva spune „sistem de osmoză”, de obicei se referă la osmoza inversă. Termenul inițial „osmoză” provine din biologie și descrie un proces natural care are loc în celule. În tratarea apei, acest proces este „inversat” din punct de vedere tehnic, de unde și denumirea.

Această întrebare se pune mai ales atunci când este vorba de apa obținută prin osmoză. În cazul unui filtru bun cu cărbune activ care păstrează mineralele, nu există motive de sănătate care să se opună consumului zilnic. Dimpotrivă: reducerea substanțelor nocive este benefică, la fel și păstrarea mineralelor. Problemele apar abia atunci când filtrele sunt utilizate incorect: folosite prea mult timp fără a fi schimbate, depozitarea necorespunzătoare a apei filtrate sau, chiar, sistemele de osmoză care elimină toate mineralele. Cine întreține regulat un filtru certificat și de înaltă calitate și consumă rapid apa filtrată, bea apă de înaltă calitate.

Filtrele sunt sigure dacă îndeplinesc două condiții.
În primul rând: trebuie să se demonstreze că elimină substanțele nocive relevante din apă. Acordați atenție testelor și studiilor independente, nu doar afirmațiilor publicitare.
În al doilea rând: materialul filtrant în sine nu trebuie să elibereze substanțe nedorite în apă. În Germania, lista prevăzută la § 20 din Regulamentul privind apa potabilă al Oficiului Federal pentru Mediu reglementează ce substanțe de tratare și ce materiale filtrante sunt autorizate pentru tratarea apei potabile. De asemenea, este importantă înlocuirea periodică a cartușelor filtrante. Un filtru care rămâne în funcțiune prea mult timp devine el însuși o sursă de poluare. Producătorii de calitate indică clar când trebuie efectuată înlocuirea.

Dacă apa stă în conductele instalației din locuința dumneavoastră mai mult de patru ore (apă stagnantă), din conducte se pot elibera substanțe. Printre acestea se numără cantități mici de cupru, zinc sau, în cazul clădirilor vechi, chiar și plumb. 
De aceea, Agenția Federală pentru Mediu recomandă: lăsați apa care a stat în conductă timp de patru ore sau mai mult să curgă puțin, până când se simte puțin mai rece la atingere. 
Testul cu degetele este o metodă fiabilă: apa proaspătă este vizibil mai rece decât apa stagnantă. Această recomandare se aplică în special după trezire, după vacanță sau după absențe îndelungate. Hrana pentru sugari nu trebuie preparată niciodată cu apă stagnantă.

Organizația independentă a consumatorilor Altroconsumo o formulează astfel: cu excepția unor cazuri izolate, apa de la robinet are un gust bun, este sănătoasă și este controlată. Așadar, nu trebuie să vă fie teamă să o beți. Apa minerală, pe de altă parte, are un impact ecologic considerabil: producție, transport, deșeuri de plastic. Apa minerală de calitate superioară costă destul de mult pe litru, în timp ce apa de la robinet filtrată costă aproximativ 12 cenți. Răspunsul depinde, așadar, de ceea ce este important pentru dumneavoastră. Gust, mediu, preț: în toate aceste trei aspecte, apa de la robinet filtrată câștigă în cazul majorității gospodăriilor.

În principiu, nimic. Apa de la robinet este sigură pentru consum în Europa Centrală și este bine controlată. Ceea ce deranjează pe mulți oameni este mai degrabă gustul: clorul, calcarul sau un gust metalic provenit din conductele din locuințe. La acestea se adaugă îngrijorări care, deși sunt nesemnificative din punct de vedere statistic, nu pot fi excluse: reziduuri din agricultură, PFAS în anumite regiuni, instalații vechi din locuințe, microplastice. Cei care doresc să joace la sigur fără a trece la sticle de plastic ar face bine să folosească un filtru. Ar trebui să evitați complet apa de la robinet doar în cazuri excepționale, de exemplu după avertismentele privind contaminarea emise de furnizorul dumneavoastră.
Mai multe informații găsiți în articolul „A bea apă de la robinet – da sau nu?”.

În Germania, Austria și Elveția, apa de la robinet este unul dintre produsele alimentare supuse celor mai stricte controale. Agenția Federală pentru Mediu confirmă că peste 99% dintre valorile măsurate îndeplinesc sau depășesc cerințele din Regulamentul privind apa potabilă. Cu toate acestea, există motive întemeiate pentru a folosi un filtru. În primul rând, valorile-limită nu acoperă toate aspectele. Abia recent, odată cu noul Regulament privind apa potabilă din 2023, substanțele PFAS și bisfenolul A au început să fie reglementate. În al doilea rând, pe parcursul traseului de la stația de tratare a apei până la robinetul dumneavoastră se întâmplă multe lucruri: conducte vechi, instalații interioare, eventual țevi de plumb în clădirile mai vechi. Un filtru bun reprezintă o asigurare împotriva a ceea ce statisticile nu arată.

MAUNAWAI Kini a ieșit de mai multe ori câștigătoare în testele efectuate de Altroconsumo, cea mai mare organizație independentă de protecție a consumatorilor din Italia. În cadrul unui test comparativ cu alte 14 căni filtrante, Kini a obținut cele mai bune rezultate pentru toate impuritățile testate. A redus nitrații cu 79%, a eliminat 100% din solvenții și trihalometanii testați și nu a dedurizat apa în mod excesiv. Laboratoarele de testare au apreciat în mod special faptul că Kini elimină substanțele nocive fără a priva apa de proprietățile sale benefice.
Când 14 filtre de apă se întrec între ele

Ca orice tehnologie de filtrare, și schimbul ionic are particularitățile sale. În primul rând: acest proces crește ușor conținutul de sodiu din apă, deoarece calciul și magneziul sunt înlocuite cu sodiu. În cazul unei alimentații cu consum redus de sare, acesta este un aspect de luat în considerare. În al doilea rând: profilul de filtrare se concentrează pe duritatea apei și clor. PFAS, reziduurile de medicamente sau microplasticele nu sunt incluse în acest profil. În al treilea rând: intervalele scurte de schimbare, de aproximativ patru săptămâni, implică costuri recurente regulate și necesită disciplină în viața de zi cu zi. Dacă schimbarea este respectată cu consecvență, acest aspect este ușor de gestionat. Pentru un spectru mai larg de filtrare cu intervale mai lungi, există astăzi soluții mai avansate.

Brita este o marcă consacrată, cu o istorie îndelungată și un profil bine definit. Cartușele clasice funcționează pe principiul schimbului ionic și sunt concepute în special pentru a elimina duritatea apei și clorul. Cei care caută exact acest lucru vor fi mulțumiți de Brita. Alte cerințe nu se încadrează în profilul de filtrare: substanțele nocive precum PFAS sau microplasticele nu sunt incluse, iar schimbul ionic înlocuiește parțial calciul și magneziul cu sodiu. Cei care caută un spectru mai larg de filtrare, păstrând în același timp mineralele naturale, ar trebui să se orienteze mai degrabă către alte sisteme. Nu este vorba atât de a fi mai bun sau mai rău, ci mai degrabă de a găsi soluția potrivită pentru nevoile dumneavoastră.

Nu există un singur „cel mai bun filtru din lume”, deoarece totul depinde de ceea ce doriți să filtrați, de cât de dură este apa dumneavoastră și de modelul care vi se potrivește. Ceea ce se poate măsura însă în mod obiectiv: performanța filtrului în teste independente, rezultatele studiilor privind reducerea substanțelor nocive și păstrarea mineralelor. MAUNAWAI Kini a câștigat de mai multe ori testele Altroconsumo și a fost testat într-un studiu pe termen lung de 12 luni la IIREC din Graz. Pentru familiile care se confruntă cu apă dură și doresc apă potabilă bogată în minerale și cu un conținut redus de substanțe nocive, acesta reprezintă una dintre cele mai bune opțiuni disponibile în acest tip de model.

Din punctul de vedere al numărului de unități vândute, Brita este liderul pieței europene în domeniul cănilor filtrante. Această poziție s-a consolidat de-a lungul deceniilor, grație unei game clare de produse și unui grad ridicat de notorietate. Cei care caută un filtru se gândesc adesea în primul rând la Brita. Totuși, poziția de lider de piață și câștigarea testelor sunt două lucruri diferite. În testele comparative independente, uneori furnizorii mai mici obțin rezultate mai bune în ceea ce privește performanța filtrării. De exemplu, MAUNAWAI Kini a câștigat de mai multe ori testele Altroconsumo, dar, din punct de vedere al numărului de unități vândute, rămâne un produs de nișă. Ambele opțiuni au rațiunea lor de a fi. Ce se potrivește cel mai bine pentru dumneavoastră depinde de ceea ce așteptați de la un filtru.

Un răspuns general ar fi nefondat, deoarece diferite filtre elimină mai bine sau mai puțin eficient diverse grupe de substanțe. În cadrul testului independent realizat de Altroconsumo, MAUNAWAI Kini a obținut cele mai bune rezultate în ceea ce privește performanța generală: o reducere de 100% a solvenților și a trihalometanilor și de 79% a nitraților. Într-un studiu de laborator separat, acreditat de DAkkS, realizat de Laboratorul de Apă și Mediu din Potsdam, sistemul nostru de filtrare a eliminat toate cele zece substanțe PFAS testate în proporție de peste 99,9%. Acestea nu au mai putut fi detectate după filtrare. 
Substanțele PFAS sunt deosebit de relevante, deoarece Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a stabilit o doză săptămânală tolerabilă foarte scăzută: 4,4 nanograme pe kilogram de greutate corporală pentru suma celor patru compuși principali. 
Important: nu vă concentrați doar asupra a ceea ce elimină un filtru, ci și asupra a ceea ce reține.

Apa de la robinet, fără bule, nu provoacă, de regulă, arsuri la stomac. Dimpotrivă: apa ajută la diluarea acidului din stomac și este, de obicei, prima recomandare în cazul arsurilor la stomac ușoare. Factorii care declanșează arsurile la stomac sunt mai degrabă apa minerală carbogazoasă, cafeaua, alcoolul, mâncărurile grase sau picante. Dacă simțiți regulat arsuri la stomac după ce beți apă de la robinet, acest lucru se datorează rareori apei în sine. Cauza este mai degrabă temperatura (apa rece ca gheața irită unele stomacuri) sau o mucoasă gastrică sensibilă. În acest caz, discutați cu medicul dumneavoastră de familie.

Depinde de filtru. În cazul unui filtru bun cu cărbune activ care păstrează mineralele, se întâmplă exact ceea ce trebuie: consumați mai puține substanțe nocive, dar păstrați mineralele valoroase. Organismul dumneavoastră primește calciu și magneziu prin apă, iar echilibrul electrolitic rămâne stabil. În cazul apei obținute prin osmoză, situația este diferită: aici lipsesc mineralele, ceea ce, în cazul consumului pe termen lung și al unei alimentații dezechilibrate, poate duce la un deficit. Pe scurt: filtrarea este utilă, dar „modul” în care se face aceasta este decisiv. Apa vie, bogată în minerale, este alegerea naturală, iar apa demineralizată reprezintă mai degrabă o soluție de compromis.